Partidul francez de centru-dreapta Les Republicains (LR) și-a menținut majoritatea în Senat după votul de duminică, în care au fost aleși trei senatori din partea partidului de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, relatează Reuters.
Legislația din Hexagon obligă EDF, cel mai mare producător de energie din Franța, să vândă celorlalți furnizori o parte din energia produsă de centralele sale nucleare, la preț reglementat, de doar 42 euro/MWh. Asta în condițiile în care, pe piața angro, cotațiile sunt în prezent de circa 250 euro/MWh, adică de 6 ori mai mari.
Alegerile regionale din Franța s-au încheiat cu un singur câștigător, absenteismul, și doi perdanți, majoritatea prezidențială și Adunarea Națională, partidul de extremă dreapta al lui Marin Le Pen, scrie Le Figaro. Au rezistat celor două tururi republicanii și socialiștii, iar ecologiștii au fost de necontestat.
Francezii au stat departe de secțiile de votare - un absenteism-record estimat la 53,5-56% - în primul tur al alegerilor municipale, organizate într-o țară oprită de pandemia noului coronavirus, ceea ce i-a determinat pe mulți lideri politici să ceară o amânare a turului doi, relatează AFP.
Președinta Rassemblement national (RN, extremă dreapta) Marine Le Pen și-a confirmat joi, la Nanterre, cu ocazia urărilor de început de an adresate presei, candidatura în alegerile prezidențiale din 2022, relatează Le Figaro.
"Vestele galbene" și-au anunțat, în Franța, intenția de a prezenta o listă proprie cu candidaturi la alegerile pentru Parlamentul European, având-o în frunte pe Ingrid Levavasseur, una dintre personalitățile proeminente ale acestei mișcări sociale, potrivit AFP.
Emmanuel Macron are libertate deplină să își pună în aplicare programul electoral, a doua zi după un scrutin legislativ ce i-a oferit cea mai mare majoritate parlamentară din Republica a V-a, relatează AFP.
Franța este o republică semiprezidențială, iar liderul de la Elysee are numeroase prerogative – de la comandant suprem al armatei, la numirea de ambasadori, dar multe dintre ele depind de majoritatea din Parlament, relatează Le Monde care prezintă atribuțiile șefului statului.
Candidatul En Marche!, Emmanuel Macron, de centru, este noul președinte-ales al Franței, arată un exit-poll, difuzat de France 24. El a obținut 65,099% din voturi.
Emmanuel Macron ar fi obținut între 62% și 64% dintre voturile exprimate până la ora locală 16 (17 ora României), potrivit estimărilor și sondajelor consultate de RTBF, care le descrie drept “fiabile”.
Verificările de securitate de la Luvru s-au încheiat, la fel ca și operațiunea de evacuare a Esplanadei și a centrului de presă, a anunțat Prefectura Poliției din Paris, citată de Le Figaro. Poliția franceză a evacuat duminică, în ziua alegerilor prezidențiale, esplanada din fața Muzeului Luvru, din motive de securitate.
Soarta Uniunii Europene și a euro ar putea depinde de rezultatul alegerilor prezidențiale care au loc duminică în Franța, o victorie așteptată a candidatului pro-UE Emmanuel Macron urmând să fie interpretată de piețele financiare ca un semn al scăderii riscurilor politice pe continent, relatează Reuters.
Rata de participare la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Franța era, până la ora locală 12.00 (13.00 ora României), de 28,23%, a anunțat Ministerul de Interne.
Secțiile de vot s-au deschis în Franța duminică, la ora locală 8.00 (9.00 ora României), pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Alegătorii vor desemna al optulea președinte al Republicii a V-a, dintre candidatul de centru Emmanuel Macron și candidata de extremă-stângă Marine Le Pen. Peste 50.000 de polițiști, jandarmi și militari sunt mobilizați pentru a asigura securitatea în ziua scrutinului, dintre care 12.000 la Paris.
Alegătorii francezi se pregătesc pentru o decizie istorică duminică, atunci când vor merge la urne pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, în care, pentru prima dată, niciunul dintre candidați nu face parte dintr-un partid tradițional, relatează CNN, care prezintă opiniile lui Emmanuel Macron și Marine Le Pen în principalele teme care au dominat campania electorală.
Aproape 47 de milioane de francezi sunt chemați la urne duminică pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, ce îl vor desemna pe al optulea lider al Republicii a V-a, relatează Le Monde.
Acțiunile europene au finalizat săptămâna la maximul ultimilor aproape doi ani, apetitul pentru risc al investitorilor consemnând o revenire în așteptarea alegerilor prezidențiale din Franța, de duminică, informează MarketWatch.
Bătălia în vederea turului doi al alegerilor prezidențiale franceze începe luni, între proeuropeanul Emmanuel Macron și conducătoarea de extremă dreapta antimondializare Marine Le Pen, doi candidați pe care-i opune totul, dar care afirmă amândoi că încarnează ruptura cu ”sistemul”, relatează AFP.
Emmanuel Macron a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit exit-poll-urilor publicate imediat după închiderea urnelor de mai multe organizații din Franța. Sondajul Ipsos arată că Emmanuel Macron se va confrunta în al doilea tur al cursei pentru palatul Elysee cu Marine Le Pen, transmite Reuters.
Jurnaliștii France Presse susțin că votanții indeciși au adevărata putere în primul tur al celor mai imprevizibile alegeri prezidențiale din ultimele decenii, iar până la un sfert din cei aproape 47 de milioane de cetățeni francezi cu drept de vot nu știau cu cine vor vota în ajunul acestui scrutin crucial pentru calea europeană a Franței.
Aproape 47 de milioane de francezi sunt așteptați să voteze duminică în cele mai imprevizibile și surprinzătoare alegeri prezidențiale din ultimele decenii, iar primii doi clasați din cei 11 candidați înscriși în cursă vor trece în al doilea tur al luptei pentru palatul Elysee. În Franța, secțiile de vot s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României), în vreme ce alegătorii au început să voteze încă de sâmbătă în teritoriile franceze de peste mări, inclusiv în Guadelupa și Martinica.
Campania electorală din Franța a fost una dominată de scandaluri fără precedent, de la presupusele angajări fictive ale soției și copiilor candidatului de dreapta Francois Fillon, la folosirea fondurilor PE pentru a plăti colaboratori ai candidatei de extremă-dreapta Marine Le Pen.